Lucrări sincron de amploare sunt în desfășurare la opt obiective din Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca, marcând una dintre cele mai importante intervenții de restaurare realizate aici în ultimii 15 ani.
Pentru prima dată după mai bine de un deceniu, în parcul-muzeu sunt deschise simultan opt șantiere, dedicate lucrărilor de reparații și reabilitare a unor monumente de arhitectură vernaculară. Intervențiile fac parte dintr-un proiect finanțat din fonduri nerambursabile, derulat de Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj.
Finanțare de peste 2 milioane de lei pentru restaurarea patrimoniului
Proiectul beneficiază de o finanțare nerambursabilă în valoare totală de 2.051.459 de lei, obținută prin programul „Timbrul Monumentelor Istorice”, gestionat de Institutul Național al Patrimoniului. Lucrările au început în 2025 și vor continua până la finalul anului 2027, vizând restaurarea a 12 obiective muzeale din cadrul parcului etnografic.
În această etapă, cinci echipe de meșteri autorizați, specializați în montarea de șindrilă (draniță) și stuf, intervin asupra acoperișurilor a opt monumente, utilizând tehnici tradiționale conforme cu statutul de monument istoric.
Declarație oficială
„Această mobilizare impresionantă demonstrează că meșteșugurile tradiționale încă au forță și vitalitate în România. Este esențial ca astfel de finanțări să fie susținute constant, deoarece patrimoniul cultural reprezintă nu doar identitatea noastră, ci și o resursă reală pentru dezvoltarea viitoare”, a declarat Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
Obiectivele aflate în reabilitare – decembrie 2025
Acoperișuri din șindrilă:
-
Joagărul din Botiza (Maramureș) – instalație tehnică ce ilustrează evoluția prelucrării lemnului în mediul rural;
-
Piua din Gladna (Timiș) – monument din secolul al XIX-lea, dedicat prelucrării tradiționale a lânii;
-
Rotăria din Ieud (Maramureș) – atelier reprezentativ pentru meșteșugul rotăriei din Maramureșul Istoric;
-
Fierăria din Rimetea (Alba) – exemplu de tehnologie rurală semi-industrială din secolul al XIX-lea;
-
Șura și Piua de ulei din Herepia (Hunedoara) – esențiale pentru conservarea tehnologiilor tradiționale de obținere a uleiului;
-
Anexele gospodăriei din Telciu (Bistrița-Năsăud) – șură complexă, reprezentativă pentru arhitectura rurală năsăudeană;
-
Anexele gospodăriei din Mărișel (Cluj) – șopru și batoză manuală, ilustrând specificul ocupațional al Munților Apuseni.
Acoperiș din stuf:
-
Gospodăria din Geaca (Cluj) – reprezentativă pentru utilizarea stufului ca material tradițional de construcție, provenit din resurse locale.
Valoarea lucrărilor și scopul proiectului
Valoarea totală a lucrărilor de restaurare aflate în execuție este de 608.692 de lei (TVA inclus). Acestea sunt realizate în cadrul proiectului „Reabilitarea monumentelor etnografice din Parcul Etnografic Național Romulus Vuia”, depus în subprogramul „Muzee în aer liber – monumente de arhitectură vernaculară / Restaurare”.
Scopul principal al proiectului este protejarea și conservarea patrimoniului cultural românesc, prin salvarea monumentelor de arhitectură populară și valorificarea acestora ca resursă educațională și culturală pentru publicul larg.
Despre Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia”
Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca este primul muzeu în aer liber din România, fondat în anul 1929. Acesta se întinde pe o suprafață de aproximativ 16 hectare și include peste 90 de monumente de arhitectură populară, reprezentative pentru diversitatea etnografică a Transilvaniei.
Ansamblul muzeal reunește gospodării tradiționale, biserici, ateliere meșteșugărești și instalații tehnice, oferind vizitatorilor o incursiune autentică în viața rurală de odinioară și în evoluția tehnologiilor tradiționale.
